Anii de început

Este al cincilea copil al lui Nicolae şi Maria Brâncuşi. Prima clasă primară o face la Peştişani apoi continuă şcoala la Brădiceni. Copilăria este marcată de dese plecări de acasă şi ani lungi de ucenicie în ateliere de boiangerie, prăvălii şi birturi.
După ce a urmat Şcoala de Arte şi Meserii în Craiova (1894 - 1898) vine la Bucureşti unde absolvă Şcoala de Belle-Arte în 1902. În timpul studenţiei, chiar în primul an, în 1898, lucrarea sa bustul lui Vitellius obţine „menţiune onorabilă”; Cap al lui Laocoon din 1900 obţine medalie de bronz, Studiu din 1901, medalie de argint. Timp de doi ani între 1900 şi 1902, cu ajutorul doctorului Dimitrie Gerota realizează Ecroşeu - un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, lucrare căreia i se atribuie o medalie de bronz. Precizia detaliilor acestei lucrări va face ca Ecroşeul să fie folosit în şcolile româneşti de medicină, după ce se vor face câteva copii iar Marcel Duchamp va include fotografia Ecroşeului în expoziţia pe care o va organiza la sfârşitul anului 1933 la Galeria Brummer din New York.
În 1903 primeşte prima comandă a unui monument public: bustul generalului medic Carol Davila care va fi instalată la Spitalul Militar din Bucureşti şi reprezintă singurul monument public al lui Brâncuşi la Bucureşti. Pleacă în 1904 la studii la München, dar după şase luni o porneşte pe jos prin Bavaria, Elveţia până la Langres (Franţa), de unde ia trenul pânâ la Paris. În 1905 reuşeşte la concursul de admitere la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, unde lucrează în atelierul lui Antonin Mercié până în 1906 când, atingând limita de vârstă, părăseşte şcoala. Refuză să lucreze ca practician în atelierul lui Auguste Rodin, spunând: "Rien ne pousse à l’ombre des grands arbres" (La umbra marilor copaci nu creşte nimic).